Bilingvism: sovieticii au violat Basarabia și au umplut-o de boli rușinoase

Experimentele sovietice din Basarabia au lăsat aici niște răni care încă supurează, răni profunde. Sălbăticia sovietică a avut ca țintă mutilarea sufletelor, este ceva diavolesc în experimentul limbii ”moldovenești”.

O limbă poate suporta împrumuturi masive de substantive și verbe, însă când este afectat regimul prepozițiilor și conjuncțiilor, când este modificată flexiunea substantivelor apare o problemă majoră. În Chișinău sunt fascinat de această lucrare a Satanei, că altfel nu am cum să-i spun. În rezultatul, cu sărbătorile, îți sun, așa și nu a făcut, nu se primește, complementul pus înaintea predicatului – toate acestea și multe altele sunt calcuri din rusă care sfâșie limba română. Sunt rupturi care îngreunează contactul cu limba română, structuri care blochează mințile oamenilor. Școala din România devine brusc dificilă, este nevoie de eforturi gigantice pentru a fi depășit blocajul prepozițiilor calchiate din rusă.

Zdrobirea limbii române reprezintă la scara istoriei un dezastru mai mare decât deportările și asasinatele în masă. În vremuri grele oamenii mor, așa a fost dintotdeauna. Au mai existat cazuri de aculturație și asimilare în istorie însă niciodată unul atât de precis ațintit precum cel pus în practică de sovietici în Basarabia. Nici nu se compară cu violurile săvârșite de soldații sovietici în Germania cucerită. Aici este ceva mult mai profund, este vorba de schimonosirea limbii și a gândirii oamenilor, de ridicarea unui zid al sufletelor la Prut. Sovieticii au vrut sufletele victimelor, au vrut ca torturații să fie convinși că doi cu doi fac patru, cinci sau cât vrea Moscova, toate în același timp.

Parțial au reușit. După 27 de ani de luptă pentru limba română în Basarabia rănile torturii sovietice sunt în continuare pline de puroi. Prepoziția, neînsemnata prepoziție, nebăgată în seamă la orele de gramatică capătă o importanță fundamentală. Nu este vorba despre accentul moldovenesc, nu este vorba de regionalisme sau arhaisme – este vorba de folosirea dativului în locul acuzativului, de construcții gramaticale care surprind în egală măsură pe ardeleni, olteni, munteni, bănățeni sau moldoveni din dreapta Prutului. Nu este vorba de nici o limbă ”moldovenească”, este o schilodire intenționată a gramaticii care retează din rădăcină însăși gândirea logică.

Alexandrina Cernov de la Cernăuți povestea la o conferință cazul unei femei deznaționalizate din Bucovina care articula un idiom în care se îmbuluceau cuvinte ruse, germane și românești ce își schimbau declinările indiferent de origine. Rezultatul era o bâlbâială de neînțeles – femeia era condamnată să rămână o primitivă ce nu putea depăși pragul exprimării nevoilor primare. Cam așa urma să arate homo sovieticus creat de sovietici la Chișinău – dacă nu ar fi existat strigătul de moarte lansat de mai mulți lingviști în 1988. Nu mai aveau nimic de pierdut, și-au dat seama că dacă nu spun ce se întâmpla procesul ar fi mers până la capăt. Chiar și așa, nu au reușit decât să înfrâneze oarecum dezastrul.

Iar în ziua de azi urmașii celor care au siluit sufletele oamenilor din Basarabia ne dau lecții. Ne spun că bilingvismul este bun, că limba rusă trebuie să rămână obligatorie în școlile din Basarabia. Bilingvismul există în mod real pentru puțini oameni – pentru marea majoritate este un blestem, cele două limbi sunt vorbite la fel de prost. Violatorii nu au fost pedepsiți, iar urmașii lor se bucură de rușinea victimelor infectate.

0 comentarii

  1. Cum viata la Chisinau? Traducere cuvant cu cuvant din rusa „kak jiznî”, eludarea verbului identica. Am fini la Chisinau si mereu ma lovesc de absurditatile si calamitatile lor lingvistice, desi vorbesc romana intre ei si ocazional rusa cand mai au cate un „drug” ce stie doar rusa. Nu se pot dezbara de aceste tampenii, sunt osificate adanc in regiunea de creier responsabila cu vorbirea.

    Pe fetita au lasat-o in fiecare vara cate o luna la noi timp de trei ani (de la 4 la 6), sa vorbeasca romana exclusiv, fara accent. Dupa doua saptamni incepe sa-i dispara accentul usor-usor, corectam pronuntia gresita sau regionalismele si arhaismele de pe vremea lui Pazvante cel Mare si Sfant, ii furnizam sinonimele moderne, le introduce in vocabular. Cand vin parintii s-o ia, observa si ei diferenta, are accent romanesc. Dupa o saptamana de gradinita e la loc, vorbim pe skype si e resetat complet copilul. Iar spune „șii zîșî?”, „cum îi viața la voi”, „bini”.

    Experiementul sovieticilor a reusit.

    1. >„șii zîșî?”, „cum îi viața la voi”, „bini”.
      di fapt i „și dzîși” șî „ghini”

    2. Şi care-i problema dacă spune „şi-i zîşi” sau „bini”/”ghini” ori alte regionalisme sau chiar arhaisme? Accentul moldovenesc nu-i un handicap sau o deficienţă de vorbire, e tocmai o marcă a identităţii individului, a locurilor de baştină, chiar a românităţii. Cât timp nu apar împrumuturile din rusă, nu văd care-i problemă. Şi chiar şi măsura în care dăunează aceste împrumuturi este discutabilă, altădată erau împrumutate cuvinte din franceză, acum sunt împrumutate din engleză şi (aproape) nimeni nu spune că ne pierdem identitatea, că ne-am făcut francezi sau că ne facem englezi ori americani. Este adevărat, doar identitatea basarabenilor este pusă sub semnul întrebării de cineva, pe scară largă. Însă, maramureşenii vorbesc cu o grămadă de cuvinte germane sau ungureşti, „ţug”, „franţ” etc., dar tot români rămân. Mi se pare o atitudine arogantă, chiar de ocupant, de-a impune limba literară, bazată pe accentul muntenesc, chiar şi-n vorbirea liberă a oamenilor din restul ţării. Irlandezii sau scoţienii vorbesc cu accentul lor, nu cu accentul londonez, chiar şi-n împrejurări formale şi-i foarte ok (oare m-am americanizat şi eu? 🙂 ), nu e considerată asta o marcă a lipsei de cultură şi de instruire. Oare la noi de ce nu poate fi tot aşa?

    3. Nu accentul este problema, modificarea morfologiei este îngrijorătoare, am spus destul de clar asta.

    4. @Ion
      Stii care-i problema Ioane ? Nu ca te-ai americaniza sau rusifica ci ca ai deveni altceva,nu ai mai fi roman ci ai fi maramuresean.De asta (si de asta)se studiaza limba si literatura romana in scoala.Uite un exemplu european.Norvegiana,daneza si suedeza sunt limbi inteligibile mutual dar acum cateva secole erau o singura limba si un singur popor.La fel cateva din limbile slave din fosta Iugoslavie.Fara impunerea unei limbi unitare de la centru in cateva secole,marginile ar deveni altceva.

    5. Si eu consider ca regionalismele dau farmec graiului.
      Însa nu „importurile” fara noima.
      Aceeasi parere o am si despre încetatenirea unor expresii internationale, de nici nu mai stii câteodata ce limba vorbesti, engleza de balta sau „business”. Asta o fi noul esperanto? Fenomenul e generalizat si din câte stiu eu numai francezii au încercat sa-i reziste, de aceea si râdem când auzim tapis-souris, pilotes, logiciels… dar ei macar încearca.

      Apropo copii bilingvi.
      Copii bilingvi din nastere separa limbile mult mai bine decât cei care învata o limba, materna, si apoi o doua, la o distanta mare de prima, sa-i zicem 3-4 ani.
      Cunosc un caz în care un copil vorbeste trei limbi, pentru ca tata vorbeste finlandeza cu ea, mama româna, si între ei evident engleza (desi au facut fiecare eforturi sa învete limba celuilalt). Copilul vorbeste curent toate trei, dar atunci când are un lapsus, nu-l completeaza cu acealasi cuvânt dintr-o alta limba, asa cum fac eu, de exemplu, ci se opreste ca pus pe PAUSE.

    6. @CID

      Pericolul de care vorbeşti e ca cu drobul de sare şi, din punctul meu de vedere, tocmai această „asimilare lingvistică” a ardelenilor şi moldovenilor şi a considera pe cineva care nu-ţi vorbeşte limba standard ca necioplit, poate duce la pericolul de care spui. Atitudinea asta, cu a impune o „limbă curată, elevată” de la centru, nu-i cu nimic mai diferită decât impunerea limbii ruse în URSS, ca să se creeze „naţiunea sovietică” iar cei care nu ştiau rusă sau o vorbeau prost erau consideraţi nişte ţărănoi inculţi. Doar că la o altă scară. Acolo erau şterse diferenţele dintre popoare, aici se şterg diferenţele dintre regiuni.

      Exemplul tău, cu scandinavii, e cu două feţe. Aşa este, scandinavii vorbesc cam aceeaşi limbă, dar standardizată diferit. Însă norvegienii scriu toţi la fel (de fapt, în mai multe feluri, că există vreo 3 standarde de norvegiană, asta neînsemnând că norvegienii o să se separe şi ei în 3 popoare), însă pronunţă fiecare cum a învăţat acasă, în accentul lui, fără să fie vreun accent considerat mai elevat şi altul mai necioplit. Faptul că-s împărţiţi în 3 state, e din considerente politice, nu de limbă.

      Limbile slave din iugoslavia sunt mai mult un contraexemplu la ce spui. Tocmai, bosniacii, sârbii, muntenegrenii şi croaţii vorbesc aceeaşi limbă. Limbile standard sunt foarte asemănătoare, chiar există diferenţe mai mari între accente în interiorul unei limbi decât între limbile standard (ex: majoritatea croaţilor vorbesc mai mult ceva ce seamănă a slovenă decât croata standard) şi totuşi se consideră popoare separate. Exact ca limba română şi limba „moldovenească”. Iar sâmburii destrămării iugoslaviei au început încolţi încă din anii ’20-’30, când elita sârbă şi sârbii, în general, fiind mai numeroşi decât toţi ceilalţi, au încercat să se impună şi să-i considere pe ceilalţi ca cetăţeni de mâna a doua (lucru pe care chiar şi sârbii îl recunosc).

      Norma limbii moldoveneşti-sovietice a constituit-o tot accentul muntenesc, nu cel moldovenesc. Limbile erau la fel, alfabetele erau diferite şi unele împrumuturi mai târzii, dar limba standard, vorbită în situaţii formale, era aceeaşi. Totuşi, popoarele erau considerate ca fiind diferite, că aşa era voinţa politică.

      Deci, pericolul ca să se considere cineva maramureşean şi nu român, nu ţine de diferenţa sau asemănarea de limbă dintre bucureştean şi băimărean, ci ţine de voinţa politică. Dacă politicul vrea să găsească argumente să susţine o prostie, o să găsească oricum. Moldovenii din România se consideră români, cei din Basarabia se consideră moldoveni pentru că aşa a vrut politicul, deşi ei vorbesc la fel şi au învăţat, practic, aceeaşi limbă standard, la şcoală, cu excepţia alfabetului.

      @paehavşîi: „şi dzîşi” se zice la nord, „şi zîşi” se zice la sud. Graniţa (izoglosă se cheamă în terminologia de specialitate) e undeva între Bârlad şi Vaslui şi merge de la est, la vest, şi-n stânga, şi-n dreapta Prutului. La fel, la nord e „jin”, la sud e ceva ce seamănă cu „ghin” (de fapt e corespondentul sonor al consoanei h), la nord e „şier”, la sud e „hier” (pentru „fier”)

  2. Ţin minte primul meu contact cu moldovenii de pe partea cealaltă a Prutului de parcă a fost ieri. În primul an de facultate (2008), două dintre colege mi-au dat direct blue screen când la „ce-mi place cum vorbiţi voi româna” mi-au răspuns răspicat: „Românî?!? Noi vorghim moldovinieşti, şei cu tini?”. Între timp s-au dat pe brazdă şi mai târziu am putut râde împreună de acel moment. Adică în aprilie 2009, când îşi pictaseră pe obraji tricolorul românesc şi strigau „jos comunismul” şi „România” în Piaţa Sfatului cu golanii din galerie şi alţi studenţi basarabeni.

    Picături.

  3. Cum afli ce natie este un om?Eu, fiind un globetrotter si pasionat de oameni, caractere si personalitati, am dezvoltat o metoda personala de a afla daca esti ungur, roman, rus etc : intreb respectiva persoana in ce limba injura in gand?Deoarece daca esti roman, il bagi pe celalalt in *izda ma-sii, nu zici in gand fuck you.De asta, is foarte curios, bilingvii au o limba dominanta in mintea lor?Sau injura aleatoriu,cand pe-o limba, cand pe alta?Ma refer instinctual, la nervi.Am un prieten, are o nepoata ce creste in Spania, parintii ei romani comunica cu ea in romaneste, dar fata nu-i romanca : mintea ei e setata sa gandeasca in castiliana, s-apoi transforma/traduce in romana.Dupa ce i-am explicat asta unchiului ei, am studiat-o cateva minute, mi-a dat dreptate : fata spunea instinctual ”mira” in loc de ”uite”.

  4. Incercati sa intelegeti ce zice baiatul asta fara subtitraj. El face misto fix de chestiunile din articol, de schimonosirea limbii cu calchieri si imprumuturi stupide, care o fac neinteligibila pentru romani, dar nici inteligibila pentru rusi.

    Un pidar pe-un tazic albastru… e cel mai tare de la el din dvor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *