De ce nu merg moldovenii la teatru, muzeu și bibliotecă

A apărut la Chișinău un sondaj care spune că în ultimul an 80% dintre moldoveni nu au fost la teatru, 79% nu au fost la un muzeu și 76% nu au trecut pragul unei biblioteci.

Și sondajul ăsta stârnește îngrijorări majore. De exemplu scriitorul Vasile Gârneț crede că anume aceste rezultate explică situația politică dezastruoasă: avem de-a face cu o populație incultă care nu poate participa activ la viața politică, nu înțelege nimic din ce se întâmplă pe lumea asta.

Ba dimpotrivă, eu cred că oamenii din Chișinău înțeleg foarte bine ce se întâmplă pe lumea asta, Vasile Gârneț a rămas puțin în urma vremurilor. În fața cifrelor de mai sus care l-au îngrijorat pe Vasile Gârneț eu aș pune cifrele care arată că pirateria este în floare în Republica Moldova. Aici se descarcă ca la balamuc filme, muzică și cărți. Nu spun că pirateria este bună – spun că există un enorm consum de produse culturale în Republica Moldova.

Doar că acest consum se produce în afara instituțiilor clasice (teatre, cinematografe, muzee și biblioteci) – pentru că este mult mai comod să descarci o carte atunci când vrei să faci asta și să te apuci imediat să o citești (frumos ar fi să și plătești pentru asta, dar este altă discuție). La fel și cu filmele sau muzica – până ajungi la una din aceste instituții prăfuite (unde trebuie să mai achiți și diverse taxe) îți trece cheful de Vivaldi sau Metallica. În plus toate cinematografele din Chișinău oferă filmele cu coloana sonoră în limba rusă.

Din ce știu eu oamenii din Chișinău sunt la curent cu ce cărți se scriu, cu ce muzică se ascultă și ce filme se vizionează. Instituțiile clasice pentru diseminarea produselor culturale au eșuat în două direcții: în adaptarea producției la public și în capacitatea de a disemina această producție. Internetul le-a biruit. Vasile Gârneț identifică greșit vinovatul: moldovenii sunt în realitate mari consumatori de cultură modernă. Doar că nu au resursele financiare pentru susținerea formelor clasice și au preferat să recurgă la cele mai ieftine metode.

teatru
Sursa foto

 

0 comentarii

  1. Corect, modul în care este perceput consumul de cultura este relativ învechit. De asemenea, este deosebit de precara definitia a însasi culturii, ce anume include (numai piese de Eschil si Sofocle, sau si postmodernismele frizând pornografia?) sau exclude.

    DIn pacate, daca prin cultura se întelege acea parte a creatiei artistice care ramâne peste timp, atunci mare parte din muzica si filmele piratate nu fac parte din cultura ci reprezinta, si asta e si intentia, produse de subcultura, de vazut maxim o data si de aruncat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *