Lacrimi pentru librăriile din Teleorman

Facebook a plâns puțin când a aflat că în județul Teleorman mai există doar o librărie. Aș fi vrut și eu să lăcrimez, dar am stat și m-am gândit mai înainte. Și am ajuns la concluzia că nu e nimic nenatural în chestia asta, ba chiar dimpotrivă.

Asta cu dispariția librăriilor, bibliotecilor publice, cinematografelor și a caselor de cultură este una din lamentațiile favorite ale lui Vasile Ernu (detalii aici). Care își amintește cifre exacte de pe vremea URSS, când producția de case de cultură și librării o depășea pe cea din America. Și sunt mulți alții care deplâng dispariția trompetelor ideologice din secolul trecut.

Pentru că asta erau căminele culturale, cinematografele, bibliotecile și librăriile din secolul trecut: trompete culturale, difuzoare, vectori pentru transmiterea mesajului generat de Partidul Comunist și propagandiștii săi. Țăranii erau duși cu forța la căminul cultural – nu chiar cu biciul, dar cine nu era prezent când veneau tovarășii de la județeană se putea aștepta la o lovitură de pedeapsă. La cinematograf vedeai prin anii 50 filme sovietice și buletine de știri cu mărețe realizări. Când televizoarele s-au generalizat cinematografele au început să difuzeze și filme occidentale, dar alese cu grijă și cenzurate ”să corespundă”. În biblioteci și librării găseai cărțile aprobate de Partid, dacă ceva ieșea între timp de pe linie dispărea rapid.

Toate chestiile după care plânge Vasile Ernu (și mulți alții, nu doar el) nu erau altceva decât mijloacele de propagare a mesajului ideologic unic. Și erau întreținute cu mijloace bugetare de la centru, nu erau capabile să se autosusțină real – generau îndoctrinarea maselor, ăsta era produsul finit și motivul pentru care Partidul Comunist pompa bani în ele.

Bătaia peștelui era accesul și angajarea în astfel de ”instituții” pentru că nu era mult de muncă și dacă ascultai directivele de partid nu aveai bătaie de cap. Și să fim serioși, disidența în anii lui Ceaușescu nu depășea printre intelectuali nivelul de bancuri și cârcoteli la șușanele (cu prea puține excepții, dar ăsta este alt mit contemporan).

Revenind: toate instituțiile ”de cultură” enumerate mai sus erau producătoare de îndoctrinare nu de ”educare” a maselor. Vasile Ernu și cei care deplâng dispariția lor regretă de fapt că nu mai au la îndemână trompete disciplinate. Asta pentru că suntem în secolul XXI și avem la îndemână o chestie relativ nouă, se numește internet. Iar pe internet găsești cărți, muzică, filme, televiziune, radio – cam tot ce ofereau chestiile astea dispărute, doar că la altă calitate – și mai presus de toate într-o marjă de diversitate nesfârșită. Nu mai avem o singură ofertă menită să ne spele creierii – găsim ce vrem, pe bani, gratis sau prin piratare. Cine mai vrea să meargă la casa de cultură a satului să vadă ansamblul Opincuța când are orice altceva la îndemână? Mergi o dată, vezi Opincuța cu mama mare și nu te mai duci niciodată.

Și să gândim puțin contemporan: aveți idee ce înseamnă să deschizi o librărie în Roșiori? Chirie, certificat de la pompieri, certificat medico-sanitar, costuri cu angajații plus alte biruri, mucareruri și peșcheșuri – le găsiți voi pe toate, faceți un calcul și vedeți la ce preț ar trebui să vindeți cărțile. Apoi încercați să aflați cam câți oameni din Roșiori ar cumpăra lunar și câte cărți, mai faceți un calcul și vedeți dacă ieșiți pe plus. Dacă nu, atunci nu. Bănuiesc că mai mulți oameni au făcut calculele astea și au ajuns la concluzia că nu e rentabil.

Și Vasile Ernu ar veni acum să-mi spună că lipsa librăriilor îi condamnă pe oamenii din Roșiori să nu aibă acces la educație și cultură și de-asta rămân săraci. Nu cumpără cărți pentru că sunt săraci și sunt săraci pentru că nu au acces la cărți.

Eu sunt de altă părere. Anume că pe oamenii din Teleorman nu-i interesează cărțile. Au resurse economice, nu sunt tâmpiți așa cum umblă legenda de la Dragnea încoace (apropo, nici Dragnea nu e tâmpit, că dacă era tâmpit nu ajungea să se bată pentru postul de premier) – doar că oamenii din Teleorman au alte priorități, decid să-și cheltuiască banii în alte direcții. Care vrea cărți și cultură în Teleorman știe unde să le găsească.

Și o pisică nouă.

pisi
Sursa foto

15 comentarii

    1. @rata Deci e mai fezabil pentru un rosiorean sa cumpere cartea lui Eftimie onlain, decat ar fi fost s-o imprumute de la biblioteca?

      @OP Ce stii despre Harvard si Cambridge, mai au biblioteca? Sau s-au aliniat si ele la noile tedinti paperless, experimentate cu succes in Mogadiscio, Kandahar, comitatul Raqqa-Mosul si unele regiuni din Texas?

  1. Aproape jumatate din librarii au dat faliment in ultimii 8 ani, dar nu e, nu neaparat, consecinta acestor mutatii. E cert ca asa-zisul capitalism isi creeaza instrumente pentru a promova ceva corespunzator proletcultismului, pentru a produce confuzie, impiedica formarea de centre de radiere si a controla masele mai eficient decat comunismul. In statele cu un nivel de trai ridicat acest lucru intereseaza prea putin. Se observa ca democratia devine tot mai mult prizoniera sistemului, a e.stabilimentului. Realitatea a luat-o mult inaintea conceptualizarii, iar termenii vechi devin un mijloc eficient pentru a stabiliza un sistem care corespunde din ce in ce mai putin ritmului alert.

    Note de provincie dintr-o provincie obscura si de margine a imperiului democratic in care baronatele isi rasfata vatafii care tin ,,oamenii liberi,, in ascultare.

  2. Cheia succesului in rominika de azi e un speraclu va spun din experienta, sper ca nu e nici un homofob aici! Uite cartea mea Cimitirul unde am porcait tot ce- am prins ca sa nu fie discriminare a ramas una din cele mai citite carti doi ani la rind iar daca atita m-a dus mintea inseamna ca m=a dus departe altfel nu se vindea si nu aveam atatea
    interviuri si recenzii, draku sa ma ia! Multumescu maestre damian esti un adevarat lingou ,te iubesc!

  3. sa plangi ca nu mai exista librarii e cum ai plange ca nu mai sunt cai si carute pe drumuri. tehnologia a evoluat, la fel si lumea, cine vrea carti si cultura poate cumpara prin 2 click-uri.

  4. Nu e chiar asa, e vorba de disparitia unui cadru unde puteai inclusiv schimba pareri, nu de la distanta. Abuzul de internet duce la dezumanizare, apropierea de cai nu.

  5. Problema actuala este de zdruncinare a metodologiei de valorizare, nu are legatura cu piata sau ideologiile. E vorba de contestarea, de catre o minoritate zdruncinata, a principiilor pentru care s-a straduit Umanitatea. Inainte se ajungea la concluzii dupa observare atenta si studiu, acum lucrurile s-au schimbat in rau.

  6. A fi practic e una, a deveni practicant al superficialitatii e alta. Invatamantul actual are multe carente, pisica poate fi greu rupta de oameni care au trecut prin acelasi sistem instabil sau destabilizat din varii interese, pentru ca de la educatie pornesc multe. In lipsa statuarii unui asemenea cadru, lucrurile vor merge din rau in mai rau, pana la facilul prostesc.

  7. Interesul pentru carte a scazut simtitor, chiar daca e vorba despre mediul on-line.

    Într-o societate grabita ca a noastra, în care ai putin timp la dispozitie pentru tine, nu-ti mai poti permite sa „irosesti” ore, chiar zile, sa citesti o carte, apoi sa faci efortul intelectual de a pricepe ce scrie în ea.

    Prin urmare, nu numai românul, dar si alte natii s-au orientat spre:
    – netul, care are avantajul ca prezinta mura-n gura o informatie gata digerata si usor de priceput (dar care de cele mai multe ori este manipulatoare iar nu educativa)
    – cartile usoare, cam ca cele dupa care se fac filmele de succes pentru tâmpiti, cu multe efecte si împuscaturi, magie si supranatural, si desigur vampiri. Aceste filme fac ca prostioarele gen Hercule contra Zorro sau Hercules, Samson si Ulysses de prin anii ’60. Prin comparatie filmele atât de criticate, tip Dacii sau Columna, sunt adevarate manuale de istorie.

    Cititul cartilor este o activitate culturala. Activitatea culturala o practica numai oamenii culti. Vrem librarii, trebuie sa realfabetizam populatia.

    Pe de alta parte, o populatie proasta este forma perfecta de prostime docila, usor de fraierit cu sloganuri tembele dar cu priza la mase, care permite unor smecheri sa ramâna mereu lipiti de putere, desi n-ar merita acest lucru.

  8. Contextul e al unei tari in care aproape jumatate din populatie e infometata, inglodata si se zbate sa supravietuiasca, un sfert din populatie si-a parasit tara, invatamantul a decazut jalnic, analfabetismul a crescut alarmant, iar absolventii de institutii superioare sunt in majoritate agramati, incapabili sa lege cateva idei personale, mimetici pana la identificare. Pestele de la cap se impute, iar capul a fost purtat pe tava de structuri consacrate.

  9. Iar ca sirul nenorocirilor sa fie complet, imediat dupa revolta decembrista, in cultura au ridicat capul un numar de farisei, in majoritate mediocritati, care au hotarat sa o rupa cri-ti-cist cu spatiul identitar, cu ceea ce definea un popor si s-au proclamat re-pe-re, aplaudate la scena deschisa de naivi si niscai sosii care visau la un strop de glorie. Si cum una din calitatile care definesc asemenea specimene este invidia impinsa pana la ura, s-au apucat vartos de treaba, cu sita din dotare, inclusiv prin programe si manualele pe cate le scoteau cam tot ei: au mistificat, au dat afara, fireste din manuale, mari personalitati, au improscat. Se adauga tentativa de a ne vara pe gat fel si fel de smintiti carora le-au creeat o aura. Lucrurile acestea le stim toti. Dar intrebarea mea este: a lupta impotriva acestora e o optiune sau o datorie?

  10. Faptul cel mai trist este ca multi din cei ce infierau pe pagina domnului Godina lipsa librariilor din Teleorman, aveau o exprimare semianalfabeta si plina de injurii la adresa locuitorilor din judet…Iar domnul Godina le aprecia postarile! Am incercat sa spun ca in Alexandria sunt doua librarii, care mai vand si produse de papetarie pentru a putea sa supravietuiasca, pentru a plati angajatii, pentru a plati chiria, etc…dar am fost pur si simplu asediata de comentarii injurioase…Insusi Godina imi rastalmacea vorbele si facea print-screenuri cu profilul meu de Facebook si al prefectei de Teleorman care scrisese un articol unde dezmintea spusele dumnealui…Unde s-a ajuns…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *