Meditațiune despre rolul copiei xerox de pe actul de identitate și însemnătatea sa pentru buna funcționare a statului de drept în anul 2016 după Hristos, 7524 de la Facerea Lumii

Adevărata istorie a copiei xerox de pe actul de identitate trebuie încă scrisă. Avem nevoie de o investigație jurnalistică urmată de una a procurorilor în această chestiune.

Eu unul cred că a fost precum în cazul lui Irinel Columbeanu, care pe 22 decembrie 1989 ieșise și el ca omul la revoluție; a luptat împotriva comunismului pe lângă Intercontinental, mai apoi a cunoscut niște francezi de la Alcatel, probabil și ei veniți la revoluție, și cum Irinel știa ceva franceză ca prin farmec s-a înfiripat un contract de zeci de milioane între Alcatel și guvernul României. (După ce povestea asta a apărut în Evenimentul Zilei, un revoluționar a strigat către altul: ”Auzi bă? Tu nu știai franceză? Ba da?!? Și atunci de ce nu i-ai găsit tu pe francezii de la Alcatel?”)

Bănuiesc că prin ianuarie-februarie 1990 un reprezentant Xerox s-a întâlnit cu un reprezentant al guvernului și i-a zis că primește 1 cent pentru fiecare copie făcută în România. Și așa a apărut un miliardar și obligativitatea de a depune o copie de pe actul de identitate la intrarea în orice instituție a statului.

Am muncit în Germania și nimeni nu mi-a cerut niciodată o copie de pe actul de identitate. Am avut contract de muncă, cont la bancă, asigurare de sănătate, locuință în chirie, am plătit impozite, am fost înscris la o facultate, mi-am făcut permis de ședere și m-am înregistrat la poliție, primărie și autoritatea pentru străini. Aveam pregătite cu mine cinci-șase copii ale pașaportului, îi momeam pe funcționarii nemți, le băgam hârtia sub nas, uite, copie de pe actul de identitate, miroase, e proaspătă, ia de-aici – și teutonii se uitau mirați la mine, o refuzau de parcă voiam să le dau șpagă. Mă cutremur când îmi aduc aminte că tot ce doreau era să vadă actul original, verificau datele și gata. Pur și simplu refuzau copia xerox de pe actul de identitate.

Însă în România copia actului de identitate este mai importantă decât actul de identitate în original. La majoritatea instituțiilor suplicația îți este acceptată doar cu copia actului de identitate, însă vita de la ghișeu nu te bagă în seamă dacă vii doar cu originalul. De-asta pe lângă orice instituție care are daraveri cu publicul vei găsi un chioșcărete ce face copii și varsă tributul către miliardarul care a făcut târgul cu Xerox.

Copia xerox de pe actul de identitate este liantul care ține dimpreună birocrația română. Funcționarii se hrănesc cu aceste copii, au un ritual în care le molfăie bălos și își jură credință și dispreț maxim față de cetățean. Nu găsesc nici o explicație logică pentru această ciudățenie. De ce ar vrea statul să își umple arhivele cu copii ale actelor de identitate care dublează orice altă coală de hârtie? Singurul motiv ar fi că în secret funcționarii sunt hrăniți cu aceste copii.

Dar au început să apară semnele schimbării. Pe pagina Bibliotecii Universitare Centrale din București scrie clar că pentru permisul de o zi este nevoie de copie după cartea de identitate. M-am prezentat cu copia la mine și femeia de la ghișeu mi-a refuzat-o! Ca în Germania, mi-a cerut buletinul în original, nici nu s-a uitat la copia xerox și mi-a emis permisul de bibliotecă fără copie de pe actul de identitate. Am insistat, i-am zis că pe site scrie că este nevoie de copia de pe actul de identitate și că eu am adus copia, femeia mi-a răspuns cu superioritate: ”Și ce vreți să fac cu ea?!?”

Pentru conformitate anexez copie de pe pagina de internet a BCU.

screencapture-www-bcub-ro-home-biroul-permise-1458241559190

0 comentarii

    1. Domnule ,nu am nimic cu faptul că dumneata faci risipă de timpul domniei tale ,dar manopera asta pe timpul nostru nu e ceva corect ,cel putin când tratează o problemă cu o rezolvare …eludată din ştart ,că altfel nu mai avea rost înşiruirea de constatari din articolaş.Cel puţin un motiv şi încă ăla de bază în istoria asta (cu centul per copie oferit unuia care a ajuns milionar în dolari presupunem ) este cusut cu aţă alba sau depaşit copios de actualitate .Nu ca aşi fi eu milionarul şi încerc să abat atenţia cuiva .Nu,… nouă ni se abate atenţia de la subrezimea acestui argument(sau se incearcă măcar ) , pentru simplul motiv că în ţara asta în câţiva ani nu s-au făcut atâtea copii xerox încât cineva să poată (dacă eventual le-ar fi contabilizat cumva ca prin minune ,că real e practic imposibil… ) să îsi cumpere cu un cent de copie adunat la un loc, nici măcar o ..maşina .De ce ? -păi iar e simplu ,imediat după revoluţie sau hai la caţiva ani dupa au început să abunde calculatoarele prin ţara asta ,şi chiar imprimantele „ALL in ONE” acelea cu imprimare, copiere şi scanare la un loc.Am şi eu unul cam de pe vremea aia ,este un HP F370 ,care după mai mult de 20 de ani merge la fel ca în prima zi .Încet dar bine .Şi îl păstrez, ba am mai şi dat anunţ să mai cumpar vo două ,că nu cred că mă mai întâlnesc cu aşa ceva .Am şi găsit şi le-am ..”arhivat” şi sunt deosebit de mulţumit . Da, ştiu ce o să gândiţi, că sunt arhi depaşite .Da, nu am nimic împotrivă, dar fac copii de excepţie cu bani puţini, adică… foarte puţini ,cartuşele lor fiind din acelea dispărute ca şi tip ,adică ..reincărcabile în neştire…Şi ca mine aproape tot românul are un copiator mai vechi mai nou sau mai de second hand ,cu care işi face copiile cerute pe ici şi colo .De unde atâta îmbogaţire cu puţinele chioşcuri sau tejghele încorporate în diverse magazine ,care mai prestează şi copiere xerox ,sau de unde şi cum să se contabilizeze la nivel de naţiune câte copii au fost făcute în caţiva ani ,ca să fie efectuată şi plata aceea din poveste ,de „un cent de copie” ,ca în poveştile cu cocoşul şi punguţa cu doi bani .Că aşa sună parcă povestea asta ,ca pentru nişte handicapati mintali care suntem noi ăştia de lângă Dambovita ……sau ca pentru grupa mică ,deşi copilaşii ăştia nu au chiar nici o vină să îi amintim în asemenea context .Pâna la urmă e mai puţin mirabil de ce unele naţii folosesc în draci copii xerox ,si altele nu ,decât să încerci să creditezi cu altceva decât cu timpul pierdut ,lecturarea unui asemenea text .Nu am nimic cu faptul ca oricine e liber să puna pe hărtie sau pe un blog ,ce are în cap .Am însa mult mai mult cu faptul că nu tot ce are cineva în cap e şi folsitor ,util sau corect .Asa că.. nota bene !…Adica, nota dăti-o mata …..singur.
      P.S. ce o fi vrut oare să sugereze celălalt cititor ,Robert ,că…. suntem doi , probabil (spre sigur) cu excalmaţia aia ? „Foarte tare” adica beton ?sau foarte tare cât de aiurea este ? Eu cred ca situatia e pe la mijloc ,nu nici foarte tare nici foarte moale ,nu e.. deloc!

  1. Imi pare rau sa va dezamagesc domnule Damian, dar in Canada se cer copii dupa TOATE actele, nu numai dupa cele de identitate; sunt cazuri in care,daca uiti vreo copie, ti-o fac cei de la biroul/comisia/agentia/comitetul guvernamental(a) respectiv(a). Ca si hotia/prostia/rea-vointa/coruptia, birocratia exista in multe locuri, nu numai in Romania.

  2. Majoritatea oamenilor nu aveau la acea data un xerox sau impriminata sau scaner.
    Si chiar daca aveai (eu având) întotdeauna se gasea ceva care trebuia facut pe loc, si la care nu aveam copia pregatita (le aveam frumos aranjate – actul oficial, alaturi copiile lui samd).

    Acum am auzit ca Ciolos si-a pus dulaii sa caute cum se poate reduce birocratia, în principal hârtogaria. Abia astept.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *