Presa nu dispare, presa se transformă

Plânge tot internetul că dispare presa. Plâng oamenii simpli, plâng intelectualii, plâng ziariștii. Un ocean de lacrimi se varsă și mâhnirea ofilește sufletele. În mod paradoxal bocetele sunt propagate prin mijloace de comunicare în masă.

Chestiunea este simplă: la 1800 era nevoie de o investiție majoră pentru tipărirea unui ziar. Pe la 1920 înființarea unui post de radio era atât de scumpă încât doar guvernele își permiteau această cheltuială. În 1950 fără bani de la bugetul public nu existau televiziuni. Până în 1990 costurile pentru înființarea unui ziar, post de radio sau televiziune au devenit accesibile în toată lumea pentru investitorii privați. După anul 2000 difuzarea de informații a devenit accesibilă oricărui om cu acces la internet și un minim de cunoștințe tehnice. Cât costă o cameră de filmat decentă și deschiderea unui canal de youtube?

Faceți cunoștință cu PROSUMATORUL. Producător și consumator de informație în același timp. Au dispărut avantajele conferite de pactul cu guvernanții pentru hârtie de ziar, negocierile pentru licențele de frecvență sunt irelevante. Studiile sociologice care scot din pix audiența se duc la gunoi: Google Analytics îți spune exact câți consumatori ai. Publicitatea merge punct ochit – punct lovit.

Prosumatorul a distrus vechea schemă a industriei mass-media și creează în mod anarhic o nouă schemă în care contează altceva, în care nu mai există regulile predate prin facultăți, o lume a inovației permanente.

Presa din România a fost condusă zeci de ani de oameni care nu știau ce înseamnă http și hyperlink, bounce rate și SEO – în condițiile în care acești termeni înlocuiseră deja linotipul, zețăria, DTP-ul și coloncifrul.

Conceptul de prosumator a fost lansat în anul 1970 de Alvin Toffler în cartea ”Șocul viitorului”. Cartea a fost tradusă și publicată în limba română în anul 1973. Cine a avut ochi să vadă a văzut. Adică nimeni.

Dacă vă interesează ce are de spus Alvin Toffler despre cum se fac banii în continuumul azi-mâine vă recomand ”Avuția în mișcare”, cartea este și despre prosumatori și rolul lor.

ziare

 

0 comentarii

  1. Cum bine zici si tu, in ultima vreme (aproape) oricine isi permite sa fie una cu presa, sa distribuie informatii fara prea mari costuri. Chit ca au calitate sau nu, chit ca cei ce le impart au talentul de a le si face in asa fel incat sa fie atractive, nu conteaza.. toata lumea isi exprima opinia cat mai vizibil.

  2. Alvin Tofler e genul de intelept din care se adapau absolventii de Stefan Gheorghiu cand voiau sa para deschisi la alternative. Alminteri valoarea lui in Occident este zero. In cazul de fata, daca e asa usor sa faci presa transformata si moderna, cu un canal de youtube si un webcam, cum explici ca majoritatea publicului comercial se informeaza in continuare de la 3-4 firme?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *