Profesorii sunt de vină pentru calitatea scăzută a învățământului

Eu văd problema învățământului românesc în breasla profesorilor, care au renunțat la orice fel de standarde și majoritatea lor sunt pur și simplu foarte slabi. Merg la muncă fără pic de energie, nu-i interesează rezultatul muncii lor, nu au nici cea mai mică urmă de pasiune.

Mai sunt pe ici, pe colo câțiva care se luptă precum cei 300 de spartani ai lui Leonidas, fără speranță și fără șanse, luptă de dragul luptei fără să aștepte ceva. Cunosc personal câțiva astfel de oameni. Dar la modul general a dispărut modelul dascălului.

Știți de ce are Spiru Haret statuie în buricul Bucureștiului, în fața Universității? Pentru că a fost reformatorul învățământului românesc, a renunțat la o carieră academică în Franța și a venit în România să modernizeze prin școală o națiune de țărani. Și a reușit. Sistemul de azi al învățământului românesc stă pe pilonii înfipți de Spiru Haret cu mai bine de 100 de ani în urmă. Spiru Haret nu doar a venit cu o viziune din Occident – a și reușit s-o pună în practică.

Spiru Haret mai avea un talent: îi inspira pe profesori, îi făcea să creadă în misiunea lor, să fie niște luptători. Majoritatea profesorilor din ziua de azi îmi lasă impresia unor funcționari care așteaptă să treacă orele de program și să-și încaseze salariul – cât mai mare dacă se poate. Și nu este o chestiune de bani, de vreo 10 ani educația primește constant peste 10 miliarde de lei pe an, bugetul învățământului s-a dublat după aderarea la UE. Și când mă uit la notele de la examenele de titularizare parcă nu se potrivește ceva, singura concluzie pe care o pot trage este că majoritatea celor care vor să devină profesori sunt proști făcuți grămadă. Face furori acum un clip cu o profesoară de engleză care vrea salariu mai mare și nu este capabilă să poarte un dialog elementar în limba pe care pretinde că o predă (aici).

De vreo 10-15 ani se simte o scădere abruptă a calității învățământului românesc. Cunosc din ce în ce mai mulți absolvenți care în realitate nu sunt în stare să treacă bacalaureatul, educați de profesori care nici ei nu ar trece acest examen. Și îmi amintesc că promoțiile de absolvenți din liceele interbelice erau de câte 15-20 de oameni. Filtrul era strâmt, puțini își încheiau studiile – dar exista o garantare a calității acelor absolvenți. Așa s-a ridicat România din secolul al XIX-lea: puțini, dar foarte buni. Poate n-ar fi o idee rea să revenim la acest principiu în învățământ.

Sursa foto.
Sursa foto.

10 comentarii

  1. Rigorile sistemului socialist au înfrânt, totuși. A fost nevoie de alfabetizare 100%, s-a executat, acolo unde nu s-a putut profesorii (exigenți) au avut de suferit. Multă vreme oricine lăsa un repetent era blamat, și purta un stigmat mai mare decât chiar repetentul. Învățământul obligatoriu a reușit să alunge prin astfel de mișcări toți oamenii cu calități.

    Da, profesorii sunt de vină, dar oare are cineva curaj să închidă școlile neperformante?

  2. Si Haret a fost contestat la vremea lui, si numai datorita Vizirului a reusit sa-si impuna pâna la urma ideile.
    C-asa-i românul, trebuie sa vina unul sa-i bage ideile pe gât, ca la puii de curca.

    Stati linistiti – si altii vor numai note de trecere, au aflat si americanii cum se procedeaza la noi….

    http://reason.com/blog/2016/05/24/oberlin-students-want-below-average-grad
    http://insider.foxnews.com/2016/05/25/oberlin-college-student-activists-want-eliminate-grades-below-c-and-written-exams

  3. „Hartii. Acoperiti-va cu hartii. Si spuneti asta si colegilor dumneavoastra.”
    Asta ne zicea o distinsa doamna de la minister la o consfatuire. In invatamantul romanesc nu conteaza calitatea ci sa fii acoperit de hartii.
    Un caz din perioada interbelica. Moare un tanar profesor de la facultatea de medicina. Fiind tanar nu apucase sa-si formeze un asistent care sa-i ia locul. Nici o problema,a fost angajat pe postul devenit vacant un profesor de la Sorbonna,care a venit,a predat toata lumea multumita. Nimeni nu si-a pus nici un moment problema ca omul ala va preda in franceza,absolventii de liceu cu diploma de bacalaureat din Romania din perioada interbelica vorbeau si scriau aproape la fel de bine in ambele limbi (romana/franceza).

  4. Hașdeu, un geniu autentic, războinic și strateg. A avut și momente când a fost copleșit de lichelele care stăteau la pândă. Să nu uităm că era descendentul uneia dintre familiile boierești, cu rădăcini adânci, ale Hotinului. Tatăl său a fost supus persecuțiilor țariste pentru mulți ani. Alexandru Ioan a avut în jurul său uriași. N-au de unde să știe micile lichele cât chin, cât efort și cât sânge au costat momentele de care ei, acum, își bat joc.

  5. Exista o problema imensa, si când zic imensa, chiar este imensa.

    Si aceasta problema, situatie, zice-ti-i cum vreti, împiedica învatamântul românesc sa devina bun, dupa ce l-a dat jos.

    Si anume – nu exista niciun fel de motivatie.

    -=-

    România nu are nicio industrie proprie, care sa absoarba forta de munca astfel pregatita.
    Asadar, elevii si studentii români se pregatesc pentru „afara”, acolo unde pot practica meseria pe care au studiat-o. Înca mai mergea faza asta pâna acum câtiva ani, câta vreme lumea capitalista nu aflase cât de prost pregatiti devenisera cei care odata creau frica celorlati… Între timp am devenit inofensivi.

    Daca învatamântul obligatoriu are menirea de a te pregati pentru viata, oricare ar fi aceasta, cel superior are drept scop perfectionarea într-un anumit domeniu. Nu este obligatoriu ca toata lumea sa fie prof. dr.ing., trebuie si Dorei (un Dorel, doi Dorei) cu lopata în mâna.

    Forta de munca astfel calificata necesara industriei din România nu depaseste anual probabil marimea unei grupe (28 de studenti). Dar exista sute de facultati, nu cred sa existe comuna mai rasarita fara vreo sectie ceva a vreunei universitati, si uite asa avem juma de milion de studenti care n-au de lucru în meseria lor.

    Si atunci de ce sa mai învete ceva trainic, daca nu-l pot exersa în industrie? Nu mai bine trece anul cum poate, si pe urma o mai vedea el, poate chiar o sterge afara…

    Si atunci de ce sa investeasca statul în învatamântul universitar gratuit, în burse, camine, cantine, materiale si profesori? S-a tâmpit statul? Suntem atât de bogati încât ne permitem sa instruim muncitorii altora, SUA, Germania, Franta, Canada, Australia? Mai stiu eu ce tari primesc români…

    Si toata aceasta debandada generala este patronata de o mafie de extractie universitara. Tot ce misca în sistemul educational este destinat sa pompeze resurse si elevi (si resursele asociate) în universitati, totul e facut pentru ca acestea sa prospere, desi tocmai acestea nu-si mai au rostul.

    Si la fel este si cercetarea. Cercetarea se justifica numai daca exista o industrie, care are nevoie de rezultate pentru a fi competitiva. Nu numai ca nu avem o industrie proprie, dar si aia pe care o mai avem nu e competitiva deloc. Dar este o sursa minunata de venituri pentru baietii smecheri din învatamânt – se face unul, doua, trei, o suta de granturi de cercetare, se cer fonduri, si uite asa un profesor capata de 10-20 de ori salariul, iar rezultatele nu servesc nimanui, în afara ca sunt trecute în CV si pot avea greutate daca respectivul cadru universitar tânar vrea s-o taie afara.

    trist dar adevarat…

  6. Aţi auzit de satul Palilula, este şi în titlul filmului lui Purcărete, este pierdut într-o pădure, cei de acolo cresc bivoli şi nu vor să înveţe, măcar este aproape de oraş, sunt văgăuni unde ajungi după 2 oare de mers cu autobuzul, copii abia ştiu să scrie şi să citească, pentru că mare parte din an, muncesc la câmp, şi profesorul respectiv ia salariul minim pe economie, un şofer la un minister poate să ia cam de 4 ori cât el iar o femeie de serviciu cam înco o dată, cum să faci performanţă când te plăteşte ca pe milogi, nici nu se ştie dacă naveta va fi decontată, iarna ajungi îngheţat iar vara bătut de soare şi într-o căldură infernală, la oraş mulţi elevi au bani în buzunar ,de un covrig, mai mult de jumătate de salariul profesorului de la catedră sau chiar salariul lui, profesorul pleacă ,de la şcoală cu autobuzul şi elevul cu BMW, de ce ar învăţa elevii, să ajungă ce, profesori adică să ia mai puţin decât o femeie de serviciu sau un şofer, chiar atât de proşti să fie, elevii văd mereu că nu e nevoie să înveţi, să fi disciplinat şi ascultător, poţi să ai bani mulţi, repede şi fără efort de ce să-l asculţi pe prăpăditul ăla de profesor care nu are de-un covrig?Vreţi performanţă, în ce condiţii şi în ce ţară, cu ce prestigiu şi cu ce bani? Da, să cereţi mult profesorului şi sistemului când am trăi în Finlanda, dar la cucuieţii din vale, la zeci de kilometrii de un oraş cine se duce, pe un salariu de cerşetor, un profesor performant?Să fim bucuroşi că încă mai avem învăţământ, aşa distrus cum este şi profesorii nu au plecat toţi în Anglia sau altă ţară, caz concret, i s-a oferit, în Anglia, 2500 de lire, peste câteva luni 3000, pentru că oricum, românul era mai prost plătit şi făcea treaba a 2 sau 3 profesori englezi, a venit în ţară, pentru salariul de aici sau din dragoste de copii, că oricum ,la cât este plătit, face muncă patriotică, mai întâi să se dea, să fie condiţii şi salarii şi apoi, reformă, cerinţe, performanţă, da, chiar în condiţiile de acum se face performanţă, ştiţi cam cât se câştigă, calificarea la olimpiada internaţională sau notele de zece la Baccalaureat, cam cu nimic sau pe aproape, şi totuşi, avem olimpici, avem şi note mari la Bac, vedeţi promovabilitatea, comparaţi-o cu Franţa, să vedeţi că nu suntem departe de ei, cu salariile noastre de mizerie.. Ce uşor este să criticăm, câţi se implică să facă ceva, câţi profesori care se sacrifică sunt aplaudaţi sau cunoscuţi, câţi va-ţi duce să predaţi în Palilula sau în satul, de rromi, Lipov, să faceţi ore cu autobuzul şi să luaţi salariul minim pe economie, dacă îl luaţi şi pe acela..

    1. Dragă George, de data aceasta chiar nu ai dreptate! Ci nae ionescu a pus punctul pe y. Nu profesorii în corpore sunt de vină pt performanța învățământului românesc, ci aceia care i-au desconsiderat și îi desconsideră în continuare. Prin varii metode, nu numai refuzul aplicării legii celor 6% din buget în educație. Lege votată în unanimitate, și încă în vremea capitalismului, și promulgată de urgență de Băsescu. Ata ete!
      Doar când dascălii vor fi apreciați din nou la adevărata valoare- și nu mă refer doar la bani- doar atunci învățământul românesc va putea să ÎNCEAPĂ să crească în valoare.

    2. @ Cristian

      Adevărul e la mijloc şi puţin deasupra…

      Pe de-o parte, e adevarat că în zilele noastre te faci profesor numai dacă nu ai încotro şi, chiar şi aşa, nu e uşor să-ti iei titularizarea pentru că nu sunt locuri foarte multe. Vei trăi de pe un an pe altul ca suplinitor, cu şanse mari sa predai prin tot felul de Palilule, cu tot ce inseamnă asta. Nu „Palilula” e problema ci sacrificiile uriaşe facute de dascăl in raport cu beneficiile obţinute.Statutul dascălului a fost terfelit cu buna ştiinţă din ’90 încoace pentru a slabi naţia si a ne transforma într-o adunatură de idioti. E incredibil cum nu se gasesc bani sa finanţezi învăţământul dar sunt bani pentru a pompa miliarde în burţile nesătule ale corporaţiilor din pharma, în sistemul bancar înstrăinat cvasi-complet, în avioane americane second-hand sau în terenuri de sport în pantă. Asta denota foarte clar ca nu se doreşte de către babuinii suiţi în capul nostru ca guvernanţi (toti, fără falsa diferenţiere a orientării politice) si papuşati din afară cu tot felul de sinecuri sau, dupa caz, şantaje.

      Pe de altă parte, aşa cum cei din afara sistemului de învăţământ văd toate aceste anomalii, aşa le văd şi dascălii dar nu fac nimic. Cum să tratezi un bolnav dacă el nu vrea şi stă pasiv? Grevele lor, pe alocuri ilare (mai ţineţi minte faza cu dansul pinguinului…?), sunt echivalentul crizelor când chemi ambulanţa, îţi face o injecţie de calmare după care pleacă. A doua zi bolnavul îşi vede de treburile lui, o leacă mai întremat şi o duce aşa până la următoarea criză. E anormal…

      Cred că principala problemă o reprezintă dezbinarea… Nu doar între dascăli – faptul că sunt vreo patru sau cinci sindicate în acelaşi sistem spune suficient… E vorba şi de dezbinarea dintre dascăli şi elevi, dintre dascăli si părinţi şi, de multe ori, chiar dintre copii şi părinţi!

      Într-o bună măsură marasmul din învăţământ ni se datorează tuturor deopotrivă… Dar niciunii nu vrem să ne asumăm asta!

  7. degeaba spui ca nu e o chestiune de bani, cand totusi profesorii primesc niste salarii mizere, iar asta ii atrage in sistem pe cei mai putini pregatiti si pe cei care n-au vreo sansa sa isi gaseasca un loc de munca decent in privat. e o chestiune si de bani si de mentalitate si de strategie, dar, in principal, statul roman isi bate joc de educatie.

    in tara unde culeg capsuni, profesorii au salariu mediu pentru societatea respectiva (un pic peste 2000 euro pe luna la profesor debutant), iar in invatamant merg de obicei top 15-20% dintre absolventi, care trebuie sa faca si un master specializat in educatie, pe deasupra. nivelul de predare e cam la fel si intr-un sat izolat cu vreo mie-doua de locuitori si-n centrul capitalei, iar politica statului are puternice influente de stanga, nu dreapta pe care unii o ridica atat de mult in slavi.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *