Proteste la Chișinău: cum să facem față dezinformărilor și manipulărilor

Pornim de la ideea că fiecare organ media are o agendă proprie, o politică editorială mai mult sau mai puțin legată de niște interese, principii, valori. Ar trebui să fie simplu pentru români să înțeleagă ce se întâmplă la Chișinău – frați, aceeași limbă, chestii – și totuși nu este. O să vă explic în primul rând de ce este greu să se înțeleagă la București ce se întâmplă la Chișinău, iar mai apoi vă voi arăta și cum puteți evita manipulările și dezinformările de aici. În concluzie vă spun ce cred eu că se întâmplă.

Gălăgia de la Chișinău

Deci: avem la Chișinău mass media (ziare, reviste, radio, TV, internet) – multe, foarte multe pentru o țară cu mai puțin de 3 milioane de locuitori. Un fel de București puțin mai mare, răspândit în foarte multe sate, pe un teritoriu cam cât trei județe românești mai zdravene. Nu le mai număr, dar sunt foarte multe organisme media în Bucureștiul ăsta dintre Prut și Nistru – Bucureștiul de pe Dâmbovița nu are un ziar al lui, dar Bucureștiul de aici are cu zecile. În română și rusă cele mai multe. Și este o mare gălăgie, nu se înțelege om cu persoană.

Și toată lumea este nervoasă aici, nu prea există chestii clare; știrile sunt flashuri de realitate, cioburi de oglindă, multe, și fiecare reflectă lumina în alt spectru. Este un caleidoscop în care realitatea este reflectată în mod fluid, greu de digerat fără puncte clare de referință și o foarte bună cunoaștere a istoriei recente. Ai mult de muncă dacă vrei să înțelegi cât de cât ceva. Dar majoritatea oamenilor se ghidează după un set de referențiale profunde și sunt influențați de caleidoscopul ăsta strălucitor care este mass-media. Nu vă mai spun că fiecare ciob de realitate reflectă un set de interese, v-ați prins și singuri.

La fel este și în presa de la Bucureștiul de pe Dâmbovița, doar că românii din România au seturile punctelor de referință ușor diferite și cunosc propria istorie recentă și interesele din spatele cioburilor de realitate – elementele similare de la Chișinău sunt cvasi-necunoscute. Orice brașovean știe biografia lui Băsescu, dar habar nu are despre biografia lui Mircea Snegur sau cea a lui Petru Lucinschi.

Astfel că relatările de presă despre Chișinău sunt o colecție de nume care sună parțial românește, parțial rusește și nu spun nimic majorității românilor din România. Lucinschi a intrat în război cu Plahotniuc pentru că Plahotniuc l-a băgat în pușcărie pe Filat și acum Dodon încearcă să ia puterea cu sprijinul lui Usatîi și l-au amestecat pe Năstase în toată povestea asta, noroc cu Timofti care a intervenit la timp, dar Ghimpu este singurul vinovat de toate acestea. Fraza de mai sus nu are nici un sens pentru un brașovean, este un delir de cuvinte. De ce se luptă Lucinschi cu Plahotniuc?!?!? Întrebarea asta are sens pentru un român din Chișinău.

În București sunt totuși destui oameni care înțeleg sensul întrebării de mai sus. Doar că, la rândul lor, au niște interese pe la Chișinău, de tot felul – economice, politice ș.a. Și atunci caleidoscopul realității fluide de la Chișinău este transferat la București. Apar liste cu recomandări pentru românii din România: alimentați-vă cu informație doar de aici, singura informație ”corectă”! Pe mine mă umflă râsul când aud asta, de obicei realitatea este complexă și prezintă multe aspecte.

Cum evităm dezinformarea de la Chișinău?

Am pus pe Facebook un set orientativ de teze care au fost strecurate în mass-media de la București, dar având origini la Chișinău. Ca în orice treabă făcută cu mult cap, aceste teze au o doză de realitate în ele și sunt pretabile unor argumentări extinse, există dovezi materiale pentru susținerea lor și tot așa. Reiau lista aici:

  1. România a trădat Basarabia.
  2. Trebuie construită o națiune civică în Republica Moldova și trebuie abandonată recuperarea identității românești.
  3. Cei care mărturisesc credința ortodoxă sunt oamenii Rusiei.
  4. Uniunea Europeană face rău Republicii Moldova.
  5. Nu există pro-europeni la Chișinău, doar o gașcă de corupți profitori.
  6. Rusia nu reprezintă un pericol pentru Republica Moldova.
  7. Cei care își asumă identitatea românească fac rău Republicii Moldova.
  8. România a susținut și promovat (la nivel oficial) corupția în Republica Moldova.
  9. România are o agendă secretă anexionistă (la nivel oficial) față de Republica Moldova.
  10. România nu trebuie să mai acorde nici un fel de ajutor Republicii Moldova.

Dacă identificați una dintre aceste teze în vreo informație, analiză sau sinteză despre ce se întâmplă la Chișinău, mai ales dacă are o argumentație solidă eu zic că este cazul să începeți să vă puneți întrebări. Ar fi nevoie de 10 lucrări de doctorat ca să vă pot explica setul de referențiale profunde la Chișinău și să explic originile fiecărui ciob de realitate. E mai simplu să urmați acest ghid – dacă mă credeți pe cuvânt. Există și oameni de bună credință care preiau aceste teze și le răspândesc păcăliți de frumusețea raționamentelor care le susțin aparent, însă cei mai mulți sunt fie ticăloși, fie direct cointeresați. Recomandarea pentru românii din România ar fi să se intereseze mai mult despre ce se întâmplă între Prut și Nistru, pe termen lung, astfel încât să nu-i mai surprindă nume precum Petru Lucinschi, Vladimir Plahotniuc sau Iurie Roșca.

Și totuși: ce se întâmplă la Chișinău?

Legenda promovată de la Chișinău la București zice așa: cetățenii Republicii Moldova s-au unit împotriva unui regim oligarhic (banditesc, mafiot, corupt etc.) condus din umbră de miliardarul Plahotniuc; care miliardar Plahotniuc (din motive obscure) este susținut de România, Uniunea Europeană și SUA.

Natural, nu poți să nu sprijini cererile poporului împotriva oligarhilor corupți. Și într-adevăr, Republica Moldova este o țară măcinată de corupție (na, că după Bulgaria găsirăm încă o țară mai coruptă decât România!) cu o clasă mică-mică de îmbogățiți și enorm de mulți oameni care trăiesc într-o autarhie medievală, la limita sărăciei. Administrația este în pragul unui colaps răsunător, iar economia se pregătește de faliment – Republica Moldova mai are foarte puțin și se întoarce în anul 1999 când dacă lucrai la fabrica de compoturi primeai salariul în borcane de compot.

Și avem legenda miliardului: la Chișinău s-a furat un miliard de dolari din bănci. Să vă spun un mic secret: toți au furat, din toate partidele politice (doar despre Partidul Liberal nu a apărut în presă nici o dovadă că ar fi fost cineva de la ei implicat în furtul miliardului). Multe lucruri sunt nelămurite în povestea cu miliardul, dar cert este că s-a furat și jaful ăsta a pus Republica Moldova pe butuci. În câteva săptămâni Republica Moldova, din elevul minune al Uniunii Europene a devenit beleaua regiunii, foarte aproape de dezastrul din Ucraina.

Ce a mai rămas din partidele pro-europene de la Chișinău încearcă să facă un guvern funcțional (într-un an de zile au căzut 2 guverne) și să revină la agenda de apropiere de Uniunea Europeană. Mai știți ce s-a întâmplat în Ucraina? Au vrut să semeneze un acord de asociere cu UE, rușii le-au explicat celor la putere că nu e bine, au renunțat, lumea a ieșit în stradă și a dat jos guvernul, rușii au făcut două republici separatiste în estul Ucrainei și a început un război civil. La fel este și în Republica Moldova, doar că puțin diferit. Republica separatistă și războiul civil au fost făcute în 1991, ca să nu se unească cu România. Acum protestele vor să doboare o guvernare măcinată de corupție și să anuleze acordul de asociere cu UE.

Și treaba este complicată, pentru că sistemul politic care susține apropierea de UE este profund corupt – dar în același timp nici cu băieții care vor să-i dea jos nu-mi este rușine. Uitați-vă la liderii protestelor și faceți puțină cercetare pe net despre biografia lor. Platforma Demnitate și Adevăr (PDA) este ceva separat, este doar o parte a actualelor proteste, partea care orbește înțelegerea evenimentelor. PDA este o asociere de oameni din linia a doua a unor structuri politice dispărute sau încă active. Agenda PDA este pro-europeană – însă PDA a fost în ultimele două zile de proteste înghițită de liderii pro-ruși Igor Dodon și Renato Usatîi și riscă să își piardă identitatea.

Protestele de la Chișinău nu mai sunt pro-europene. Este începutul unui contra-maidan în care revolta legitimă față de o guvernare coruptă este deturnată în favoarea unor structuri care susțin identitatea moldovenească separată de identitatea românească și intenționează să readucă Republica Moldova pe orbita economică și politică a Federației Ruse. Pot fi imaginate orice fel de scenarii, însă un lucru trebuie să fie clar pentru toată lumea în România: protestele sunt conduse acum de lideri a căror agendă cuprinde scoaterea Republicii Moldova de pe orbita UE. Restul sunt detalii de conjunctură.

ochelari
Sursa foto

 

0 comentarii

  1. Asta-mi aduce aminte de povestea cu unificarea Germaniei.Imediat dupa unificare nivelul de trai al germanilor refegisti a scazut simtitor-trebuiau sa-i sustina pe fratii din fosta RDG.Crezi ca in Romania,tara care e departe de forta economica germana,va fi cineva de acord sa se reduca nivelul salariilor cu 25 % sa zicem,pentru unificare ?
    25 % e ipoteza optimista.

    1. La cum publica presa informatiile din locurile unde prostimea nu prea are acces, poate ca e mai bine ca nu se spune nimic 🙂

      Am vazut mai demult un reportaj despre România la una din televiziunile germane. Era vorba despre „tragedia satelor românesti”, acele sate pe care chipurile Ceausescu le-a distrus. West-germanii au dat si ei niste bani, asa cum se dau pentru salvarea junglei amazoniene, a ursilor panda si mai stiu eu ce alte ecosisteme. Dar cum pe neamt nu-l poti prosti la nesfârsit, una dintre asociatiile „mulse” a trimis o mica delegatie sa vada realitatea. Si realitatea era ca satele acelea existau, nu fusesera darâmate de Ceasca iar locuitorii erau bine-mersi, nu erau „deportati” la orase în blocuri cu WCul în curte jos.

    1. Din păcate CID are dreptate! Elitele care sunt în România nu sunt ale României profunde; ci a stăpânilor= dușmanilor ei. Deci nu vor face absolut nimic pt unirea Basarabiei cu Țara.
      Așadar, mai înainte de a întreprinde ceva în legătură cu Basarbia, oricât de imperativ ar fi momentul, tb ca noi românii să ne organizăm pe plan local.

  2. Bravo boss!
    Cel mai dezinformant si manipulator articol citit despre criza actuala din Rep. Moldova. Sunt sigur ca tov. Pootin isi freaca manutele fericit inainte sa efectueze transfere bancare spre guralivii care otravesc presa cu idei cum ca Plahotniuc si coruptia care macina Moldova ar fi fenomene specifice strict pro-europenilor.

    Aceia care vorbesc despre „pro-americani” in situatia de fata, sunt dezinformatori sinistrii si macabrii care impotriva ratiunii sau a istoriei, fac jocurile perverse ale unor buzunare adanci de peste Prut.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *