Răspunsuri la concursul ”Moldova milenară”

Tocmai ce a fost lansat la Chișinău concursul ”MOLDOVA istorie, limbă și civilizație milenară”. Mă grăbesc să ofer două variante de răspuns la întrebările acestuia.

Răspunsurile așteptate de organizatori

a. Cum poate fi explicată diferența simbolurilor de stat ale Moldovei medievale cu cele ale Țării Românești?

Este vorba de două state diferite, cu tradiții diferite și fără nici un fel de legături între ele. În ciuda istoriografiei ceaușiste mincinoase, cele mai actuale cercetări (v. reputatul istoric bucureștean Lucian Boia) arată faptul că în evul mediu nu a existat nici un fel de legătură ”frățească” între români și moldoveni, ba dimpotrivă, moldovenii au fost dușmani cu trădătorii valahi.

b. De ce în secolele XIV și XV domnitorii Țării Românești au participat la cruciade, organizate de Papa de la Roma, iar cei ai Moldovei – nu?

Domnitorii Țării Românești au participat la cruciade deoarece erau vasalii regatului Ungariei, lipsiți de independență și înclinau spre credința catolică, supunându-se Papei de la Roma, în vreme ce domnitorii Moldovei erau independenți și păstrau cu îndârjire credința strămoșească pravoslavnică.

c. Pe cine considerau grecii hiperboreeni? Unde, în opinia dvs., se afla Hiperboreea?

Grecii erau uimiți de dezvoltarea civilizației hiperboreene, situată de toți scriitorii antici la nord de fluviul Dunărea. Este vorba de daci, mai ales de dacii liberi de la est de Carpați din Moldova de azi, dacii liberi nefiind supuși colonizării romane, spre deosebire de cei din Țara Românească. Anume din acești daci liberi se trage poporul moldovenesc de azi.

Răspunsurile mele

a. Cum poate fi explicată diferența simbolurilor de stat ale Moldovei medievale cu cele ale Țării Românești?

Trebuie pornit de la situația din regiune în secolele XIII-XIV: o perioadă de stabilizare după câteva secole de invazii ale migratorilor asiatici. Stabilizare produsă în contextul ciocnirii în zonă a două arii de influențe și interese: pe de o parte lumea catolică reprezentată de regatul Ungariei (mai apropiat teritorial, element activ militar și politic), pe de alta lumea ortodoxă a Imperiului Bizantin (aflat în faza decăderii, îndepărtat fizic, activ din punct de vedere spiritual).

Atât la sud cât și la est de Carpați au existat mai multe formațiuni politice atestate documentar anterior secolului al XIV-lea, toate acestea indică unitatea etnică a populației din aceste regiuni, denumită în izvoarele externe valahi (cu variantele bolohoveni, volohi, vlohi). Spre mijlocul secolului al XIV-lea, sub influența și presiunea regatului Ungariei se produce coagularea acestor vechi formațiuni politice în două noi state: Țara Românească (1330) și Moldova (1359). În ambele situații, momentul definitoriu ales drept dată a fondării statului este cel al rebeliunii față de suzeranul de pe tronul Ungariei.

moneda Petru I
Monedă de la Petru I al Moldovei, 1377.

Evoluțiile politice descrise mai sus sunt evidente în reprezentările heraldice. Cea mai veche stemă a Țării Românești este pe un dinar de argint din 1365 (Vladislav Vlaicu), cea mai veche reprezentare a stemei Moldovei este pe un dinar din 1377 (Petru I). După cum se vede în imagini, pe monezi apare și stema dinastică a fiecărui voievod pe lângă stema statului. Aceste steme dinastice sunt identice: scut despicat, fasciat în dreapta. Scutul despicat și fasciile sunt piese heraldice de bază în stema Ungariei, iar cele două steme de familie, a Basarabilor și Mușatinilor, sunt în mod evident conferite de suzeran, respectiv regele Ungariei. În cazul stemei Mușatinilor din Moldova este cu atât mai evidentă originea ungurească a stemei: conține flori de crin, piesa heraldică tradițională a familiei de Anjou, aflată pe tronul Ungariei în secolul al XIV-lea. În cazul Basarabilor, probabil după bătălia de la Posada au dispărut florile de crin (dacă au existat vreodată), în orice caz, familia domnitoare de la sud de Carpați a ținut să își manifeste diferențierea față de regatul Ungariei și prin schimbarea cromaticii heraldice: dacă stema maghiară folosește fascii de argint pe câmp verde, în cazul Basarabilor fasciile sunt de aur (metal superior argintului în heraldică). Și Mușatinii au urmat același mod de declarare a desprinderii față de suzeranul maghiar: stema personală a lui Ștefan cel Mare folosește și ea aur în loc de argint pentru fascii.

moneda-Vladislav-Vlaicu
Monedă de la voievodul Țării Românești, Vladislav Vlaicu (1365).

În ceea ce privește simbolurile statale (acvila pentru Țara Românească, bourul pentru Moldova) cel mai probabil este vorba de steme autoconferite, provenite de la formațiunile politice anterioare datelor convenționale stabilite de istoriografie pentru ”fondarea statelor” (de exemplu în Oltenia exista în secolul XIII o dinastie voievodală cu stemă proprie, cercetări genetice recente au confirmat existența unei ramuri voievodale colaterale Bogdăneștilor în Moldova, respectiv a misteriosului Costea-voievod). Nu este nimic nou sau special în toată povestea asta: în întreaga Europă mici zone cu pretenții politice și-au adoptat însemne de stat, având în realitate aceeași etnie drept populație.

b. De ce în secolele XIV și XV domnitorii Țării Românești au participat la cruciade, organizate de Papa de la Roma, iar cei ai Moldovei – nu?

Ca să rămânem în domeniul heraldicii și să răspundem la întrebarea de mai sus trebuie să ne amintim de o stemă paralelă a Țării Românești, folosită pe lângă acvila cruciată: Nova Plantatio. Nu este încă total lămurită această imagine în lipsa unor relatări scrise ne bazăm doar pe interpretarea a ceea ce vedem. Este o stemă foarte veche, atestată încă de pe vremea lui Mircea cel Bătrân de la 1403 (în imaginea de mai jos aveți reprezentarea unui sigiliu din 1422 de la Dan al II-lea): două figuri încoronate care flanchează un arbore cu rădăcini (în sigiliile mai târzii se poate spune că arborele este fie cedru, fie brad). Consensul general printre cercetători este că Nova Plantatio reprezintă o asumare politică din partea voievozilor Țării Românești a continuării/ transferării tradiției Imperiului Bizantin. În epoca fanariotă arborele flancat de două capete încoronate a fost înlocuit de acvila bicefală bizantină (ceea ce indică faptul că arborele nou plantat reprezenta tradiția Imeriului Roman de Răsărit). Adoptarea acestui program politic al continuității bizantine în Țara Românească implica și lupta anti-otomană, relevanța asocierii cu cruciadele papale fiind secundară în acest context (voievozii valahi au fost marii sprijinitori ai mănăstirilor de pe muntele Athos în secolele XV-XVI, dar și ulterior).

Nova Plantatio 1422
Nova Plantatio 1422

Și nu în ultimul rând întrebarea este falsă, pentru a menționa doar un exemplu: trupele voievodului moldovean Bogdan al II-lea au participat în 1448 la cruciada condusă de Iancu de Hunedoara.

c. Pe cine considerau grecii hiperboreeni? Unde, în opinia dvs., se afla Hiperboreea?

Geografia grecilor antici era una a simbolurilor, încărcată de mitologie. Mai mult, toate popoarele descrise de Herodot sunt în realitate oglindiri ale concepției grecești despre lume. Despre geți Herodot spune că erau cei mai ”drepți și mai viteji” – ce nu se știe: conform concepției grecești, un bărbat trebuia să aibă 3 calități – să fie drept, viteaz și înțelept – iar geților le lipsea înțelepciunea, de fapt nu este o laudă, ci aproape o jignire. De fapt nici unul dintre popoarele barbare nu deținea toate cele 3 calități masculine obligatorii. Hiperboreea era un tărâm imaginar unde erau proiectate ca fiind realizabile toate lipsurile din lumea greacă.

13 comentarii

  1. Foarte intersant, multumesc pentru acest articol. Cat priveste „concursul” si promotorii lui, denota – in afara relei intentii – frustrarea si marginalismul nascitorilor de „istorie” comunista. Acelesi teme si modele (patterns) expirate si irelevante sunt reincalzite si bagate la forja de baietii propagandei putiniste:
    – continuitatea gen „noi eram aici de mii de ani” (care „noi”? si daca eram aici, ce? si daca eram aici doar sporadic, uneori eram alteori nu eram, ce? si daca mai erau si altii…, ce?)
    – noi eram cei mai tari („aparatorii crestinatatii”, „protectorii portilor occidentului”, buricul din dodoasca – vezi chestiile cu Hiperboreea, cu „”noi eram independenti, nu ca sclavetii aia de munteni” si – finally – cu limba „moldo-romana”) chestie de un stupid protocronism. Ma face sa rad cu lacrimi inventia asta: „moldo-romana”. In „moldo-romana” se zicea „aibi di grij la rutiera”, in „munteano-romana” se zicea „casca, ba, ochii pa unde mergi (+indescriptibila referinta la mama si carnetul de carutas luat la Pitesti) ” si in „ardeleano-romana” – „no, tulai, feri din drum”. Subversivi tovarasii, subversivi! 🙂
    – noi eram „altfel” (mai drepti, mai buni, mai darzi „:) ). Da ma, asa e: de atunci a aparut expresiile „nu fi, ba, moldovean”, „mergem la moldovence?” si „s-a umplut de moldoveni”. Izvoarele istorice si studiile lingvisto-folclorice atesta insa ca expresiile acestea nu se refera/eau la locuitorii Moldovei ci la „moldovenii.md”, o specie distincta.
    – astept cu interes ca tovarasii sa reincalzeasca supa expirata cu limba „moldo-romana” ce nu era atat de latina, cat mai spre slavona asa… ca doar toate scrierile (nu conteaza cat de tarzii) erau cu litere kirilice.
    – titlul ala e genial: „MOLDOVA -Istorie – limbă și civilizatie milenară”. Iep. Voi si China.

    Mai bine citim direct Sputnik ( https://twitter.com/Sputnik_Not ), e mai amuzant!

    1. Termenul „dacopatie” a fost lansat de Dan Alexe si preluat cu incantare suspecta de toti auto-declaratii latinisti. De aici pana la a alinia dacismul cu slavismul (pe ce baza???) n-a fost decat un pas pentru mintea ignoranta a unora. Parere personala: cand celtismul, druidismul si maghiarismul se autoconsidera cei mai vechi in Europa si cei mai grozavi, dacismul e o ractie normala si logica. Sa te declari urmas al dacilor cand iti vin slavii dupa trei-patru-cinci secole de la Traian si vor pamant si apa… asta e totuna cu a-i plesni peste nas pe toti provenitii si nesimtitii lumii care au pretentii teritoriale de la noi. De unde pana unde dacism=slavism? E un nonsens!
      P.S. N-om fi fost noi (getii / dacii) cei mai tari din parcarea europeana, dar nici dame de consumatie pe centura antichitatii!

  2. Istoriografia oficiala a fost somata de cativa ani sa renunte la teoria romanizarii si sa si potriveasca ceasul in functie de rationamentele care leaga probele continuitatii traco-dacice si traditia populara, insa cand indaratnicia isi da mana cu imbecilitatea cronica…

  3. Ar mai trebui spus ca manipularea care a venit din Rasarit a purtat cam tot timpul stigmatul primitivismului in gandire, o alta forma a aceleiasi imbecilitati cronice. Ca sa iti dea prin cap sa nascocesti o teorie a moldovenismului trebuie ca esti semioligofren dar inca nu ai aflat.

  4. Ar trebui sa le mai sugeram o intrebare: de ce s-a tiparit in Moldova o „Carte romaneasca de invatatura?”. Era pentru export cumva?

  5. Dacopatia provine de la cuvintele grecesti δάκος si πάθος, adica de la dacos si pathos si a capatat un sens peiorativ in momentul in care pathos a devenit un fel de patologie, lucru evidentiat de Dan Alexe.
    Cat despre latinisti ori latrinisti, in sens peiorativ bineinteles, nu exista decat in mintea infierbantata a unora in care musai trebuie sa existe un inamic al dacilor si acestia sunt latinistii.
    Este corecta observatia ca exagerarea influentei slavilor , a dacismului (daca vreti dacopatiei) si a pravoslavniciei are o origine comuna si este suficient sa ne uitam in evolutia lucrarilor de Istorie Universala editate la Moscova ori in abundenta de „lucrari de specialitate ” si „adevaruri tulburatoare despre daci” de la noi.
    Nu impartasesc conceptia ca manipularea rasariteana este primitiva in gandire, dimpotriva istoria a demonstrat contrariul. Faptul ca astazi la 25 de ani de la destramarea URSS exista doua state romanesti care inca isi cauta identitatea este cea mai buna dovada a eficientei acesteia. Romania cauta sa (re)descopere marirea dacilor in timp ce Moldovenii au redescoperit maretia getilor si a dacilor liberi si amandoua au ca element comun nostalgia fata de comunism, fata de un „tatuc” si legatura stransa cu fratii pravoslavnici rusi in opozitie cu democratia, „valorile „europene si tot ce tine de lumea democratica.

  6. surena, striga dupa baetasii de la Directia 2 sau de pe blogul papatriotului ridicat de iliescu cacasenator, esse coja, prietenii stiu de ce!

  7. dan alexe e replica mixata sinistru a unor boia sau djuvara. Nu e nici un secret ca genul acesta de derbedei vicleni focalizeaza asupra nodurilor considerate de ei nevralgice, in cazul de fata asupra spuselor unor neprofesionisti, visatori… ca roxin ori savescu, ignorând total parerea specialistilor de aici sau de aiurea.

    Pentru cine are idee, cate de cat, de istoria romei antice si de modul in care se miscau lucrurile la acea vreme, este cert ca o asa-zisa romanizare nu se putea produce de nicio parte a Dunarii, cu atat mai putin se putea intampla ca un neam cu o asemenea intindere sa-si piarda limba. Practic, romanizarea nu se regaseste in absolut nimic. O parte a cuvintelor care par ca vin din latina au fost preluate de adunatura initiala a latinilor, probabil o grupare de briganzi de care fugeau si femeile, fiindca apoi le vor fura de la sabini, vezi si asa-zisul lor mit de inceput, de la neamul cel mai numeros din Europa. De altfel, dupa ce se articuleaza o lume romana, asta spun si invatatii lor care au cautat originea latinei. Latina cunoscuta a fost linqua franca, nu era vorbita de popor. Ceva asemanator se vorbea intr-o parte a provincia Latium, dar nu se stie pentru cat, au concluzionat majoritatea studiilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *