Și brusc roboții nu mai sunt simpatici, nu-i așa?

Prin 2005 am ajuns la Autostadt în Wolfsburg și am văzut linia de fabricare a mașinilor VW Touareg. Ceva nu părea în ordine încă de la bun început.

Excursia prin uzină începea cu niște bucăți imense de tablă care erau manipulate de brațe gigantice și se transformau în elemente de caroserie. Banda de fabricație mergea înainte și brusc mi-am dat seama ce era în neregulă: nu vedeam oameni. Doar uriașe brațe articulate care montau piese. Și am întrebat: unde sunt oamenii? Ghidul mi-a arătat undeva sus ferestrele unei imense camere de control, plină de ecrane, unde se zăreau câteva fețe de oameni. Abia spre partea finală a montajului au început să apară muncitori în salopete care mai strângeau câte un șurub ici-colo. Pe întreaga linie de fabricație a Touareg-ului nu am văzut 100 de oameni, de la bucata de tablă până la mașina încleiată definitiv. Probabil ați auzit că la Autostadt poți să-ți iei mașina comandată cu 0 km la bord.

Acum apare puțină emoție în România că se robotizează fabrica Dacia și urmează concedieri. Eu mă mir că Renault abia acum aduc roboții ăștia în România. Chestiunea este simplă: în momentul în care costurile pentru menținerea locului de muncă uman sunt mai mari decât costurile cu energia electrică și ratele de amortizare a robotului decizia se impune de la sine.

Și brusc, parcă roboțeii nu mai sunt așa simpatici, nu-i așa?

Roboței
Sursa foto

0 comentarii

  1. Pai ar fi doua comentarii

    Am citit o „poveste” mai demult, în care era vorba de India. Cica s-ar fi întors fiica unui ministru din SUA de la facultate acasa cu un microchip în mâna. -Uite tata, chestia mica înlocuieste munca a 1000 de oameni! -Bine, fata tatii, dar eu am probleme unde sa angajez 1000 de oameni, nu sa-i dau afara….

  2. A doua „povestire”

    În perioada ceausista, din eforturi bugetare deosebite, o fabrica aproape unicat în tara, primeste strunguri import Germania cu control digital (pe atunci se numeau cu comanda numerica – traiasca frantuzismele). Deja se lansase zvonul ca vor fi dati afara cei care n-aveau domiciul în oras si altele de acest gen.

    Si pârdalnicele de strunguri au început sa se strice, asa din senin, tot mai des, tot mai multe, si în cele din urma s-a ajuns tot la comanda manuala.

    Ma între oare cât vor tine robotii francezi, ca produsele frantuzesti oricum nu prea sunt cunoscute pentru fiabilitatea lor, daramite în tara oamenilor ingeniosi în a strica…

    1. 1. comanda numerica = control digital = comanda digitala = control numeric, toate denumirile se folosesc si in ziua de azi bine mersi. Terminologia nu e frantuzeasca:
      https://en.wikipedia.org/wiki/Numerical_control

      2. poate in timpul comunismului daca se stricau masinile experimentul era considerat esuat. Dar in ziua de azi automatizarea fabricilor s-a facut deja si, daca nu merge in Romania, frantujii se prind repede ca nu robotii sunt cauza.

      3. unde ai citit tu ca robotii sunt francezi?

      4. ce produse frantuzesti stii tu ca se strica (branza aia e stricata in special deci nu se pune). In general romanul se plange de masinile frantuzesti carora li se strica des electronica Bosch gandita in Romania si fabricata in Indonezia.

    2. Eu stiu atâta (n-am avut, desi am condus destul, niciodata vreo masina frantuzeasca, si nici nu voi avea) ca multi dintre colegii mei s-au plâns enorm de electronica pusa de francezi pe masinile lor frantuzesti. de la descarcarea „pe sestache” a bateriei, la problemele pe care lei ai dupa aceea (cu bateria descarcata si recodarea componentelor), la probleme de siguranta (de la becuri cu functii inversate pâna la erori de soft din categoria opririi motorului în anumite conditii)… nu draga, masinile frantuzesti nu sunt de mine.

      As putea critica si masinile italienesti, inclusiv Ferrari (am colegi în clubul Ferrari si stiu lucruri de obicei ascunse publicului larg), care iau foc „din senin” daca motorul merge mai mult de 2-3 ore în regim plin….

      Dar, de ce oare sistemele Bosch de pe masinile germane nu se strica?

      Deci, chiar daca robotii nu sunt fracezi, sunt cumparati de francezi, si conform logicii dvs. sunt mai prosti decât robotii facuti de aceeasi firma dar livrati VWului.

      În fabrica aceea pe care o cunosteam bine experimentul a esuat pentru ca totul functiona asa cum stim ca functiona, chiar daca vinovatii erau stiuti, toti se faceau ca ploua. În plus atât reparatiile cât si aducerea unora noi erau la fel de costisitioare si necesitau valuta. Asa ca a ramas cum s-a stabilit 🙂

      Ce pot face francezii daca „li se strica” robotii? Se muta în Maroc? Sa fie sanatosi, ne scapa de cheltuiala cu autostrada… Când Dacia a scos Renaultul din buda în care-l aruncase managementul ENA, a rezolva problemele în stil american, de fluidizare a resurselor umane, îi va readuce acolo unde trebuiau sa ramâna.

  3. Zici tu ca electronica de pe masinile germane nu se strica? Poate o convingi si pe a mea sa nu se (mai) strice. Nu stiu daca e electronica Bosch sau Continental dar cert e ca si masina si electronica tot germane sunt.
    Si a propos de masini italiene: si eu am prieteni si unul dintre ei rasufla usurat ca la noua lui Alfa Romeo nu a mai avut atatea probleme cate avusese cu Audi-ul inainte.

    Grea treaba cu robotii astia.

  4. Nu cunosc contractele încheiate între Renault si Dacia si statul român (eventual cu participarea Argesului si a Camerei de Comert si Industrie locale), dar presupun ca vizau si niste garantii privind locurile de munca.

    Dar nu vreau sa speculez. Într-o tara normala asa ar fi fost redactat un acord. Dar când a fost România o tara normala? Pe vremea lui Alexandru cel Bun?

  5. Uzina din Tanger e în afara EU.
    Asta înseamna taxe de import, care nu sunt foarte mici. Exista posibilitatea ca Franta sa faca niste mici smecherii, dar daca o prind, o belesc nemtii (ca si asa sunt suparati de la scandalul VW, si mai au ei si alte pricini, inclusiv normele de poluare).
    Deci productia suplimentara din Maroc va aproviziona celelalte piete, ori va produce EXACT atât de multe cât sa balanseze pierderile salariale cu taxele de import.

    Nu e un colac de salvare a Mioveniului, dar e un argument bun de pus pe masa la negocierile salariale.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *