Rumânii strigă: vrem să fim proști! (1)

Am citit vara asta zeci de articole despre inutilitatea sistemului de învățământ, despre lipsa de sens a examenelor și despre cum trebuie tratată cu indiferență educația din școală. Dar să începem cu originile chestiunii: Sparta și Atena.

Sistemul educațional european pornește de la grecii antici, Sparta și Atena fiind modelele cel mai des invocate. Bineînțeles, toată lumea admiră sistemul spartan, deși îmi vine greu să înțeleg de ce. Un om din ziua de azi nu ar fi rezistat în Sparta antică, o societate totalitară în care doar anumiți oameni aveau drepturi. Sistemul spartan de educație avea un singur scop: producerea de războinici. Din punctul ăsta de vedere era perfect pus la punct: bărbații se antrenau zilnic de la 7 ani până la 60 de ani. Antrenamente militare zilnice, ore în șir. Când eram puștan eram fascinat de spartani și citisem pe undeva că dansau toată ziua, ceea ce mi se părea ciudat. Mai târziu am aflat că erau dansuri militare ce repetau mișcările de bază din timpul luptei, plus că spartanii dansau cu 30-40 de kilograme de metal pe ei – coif, platoșă, scut, sabie, lance. Puteți încerca și voi să dansați cu un sac de ciment în spate, nu chiar toată ziua, dar măcar vreo patru ore.

Dacă stăm și analizăm sistemul social-politic al spartanilor ajungem la concluzia că nu erau oameni liberi, erau soldați în proprietatea statului. Destinul le era stabilit de la naștere, nu aveau posibilitatea de a alege. Nu știau să facă altceva decât să ucidă la comandă și oricum nu ar fi fost în stare să-și imagineze altceva pentru că studiile le erau limitate la scris-citit plus legile statului lor.

Chestia asta a ținut câteva sute de ani, spartanii au bătut pe oricine le-a ieșit în cale – până la momentul în care a apărut un băiat cu imaginație, tebanul Epaminonda. În luptele din Grecia antică cele mai bune trupe erau puse în flancul drept și se încerca răsucirea frontului. Toate bătăliile au fost duse așa până când la Leuctra, unde spartanii s-au confruntat cu tebanii, Epaminonda a avut o idee: și-a pus cele mai bune trupe în flancul stâng pentru a se înfrunta direct cu cele mai bune trupe ale spartanilor așezate în flancul lor drept. Surpriza a fost totală: tebanii au spart rândurile spartanilor. Cei mai buni soldați din lume au fost înfrânți în momentul în care s-au confruntat cu o schimbare, le-a lipsit creativitatea și capacitatea de adaptare. O viață întreagă de antrenamente într-o singură direcție s-a dovedit brusc inutilă.

Pe de altă parte, atenienii aveau un sistem de educație care avea ca scop crearea unui cetățean. Bărbatul ideal din Atena antică trebuia să aibă trei calități, să fie înțelept, curajos și drept. (Asta ar trebui să ne dea de gândit față de caracterizarea că geții erau cei mai curajoși și mai drepți dintre traci, le cam lipsea înțelepciunea din punctul de vedere al grecilor). Tinerii atenieni făceau exerciții fizice, vreme de 3- ani erau înrolați în armată – însă pe lângă toate acestea studiau sistematic tot ce se putea învăța pe vremea lor, nu se limitau doar la a învăța să scrie și să citească. Educația atenienilor era una care avea ca scop înzestrarea viitorului cetățean cu majoritatea cunoștințelor epocii plus clădirea unui corp care să-i asigure o viață sănătoasă. Războiul era doar o parte a educației, nu elementul central.

Pe termen lung atenienii au reușit să se adapteze la mai toate schimbările lumii înconjurătoare. Cultura și civilizația ateniană au constituit unele din fundamentele Imperiului Roman. Spartanii au rămas o ciudățenie impotentă: romanii îi vizitau pentru a le vedea ritualurile sângeroase pe scena unui teatru ridicat special în acest scop.

Vă spun în episodul viitor ce legătură au toate acestea cu bacalaureatul la rumâni.

P.S. În Sparta nu există ruine precum cea de mai jos.

parthenon

 

10 comentarii

  1. Imi place articolul.
    L-ai publicat si pe facebook?
    Primul gand al meu a fost sa-l postez pe pagina mea de facebook.
    Ai putea scrie un studiu/carte in acest sens: educatia din punct de vedere istoric (greci, romani, egipteni, fenicieni) si cu eventuale aplicatii la cotidian.
    Felicitari!

  2. Frumos articol,…

    1. daca spartanii ar trai astazi, ma întreb oare cum i-ar convinge EU sa instaleze rampe pentru handicapati, cam peste tot, pâna si la salile de fitnes. Nu tine treaba cu „noi n-avem d’aia”, scrie-n lege.
    2. articolul este numai despre jumatate dintre spartani. Cealalta jumatate, ilotii, permiteau razboinicilor luxul de a se juca de-a razboiul. Atunci când altcineva îti face treburile, oricine devine artist.

  3. Fiecare civilizatie are propriile caracteristici. Asa cum grecii antici au constituit baza educatiei, prin Platon, Aristotel, Aristofan si altii, asa au procedat romanii in domeniul constructiilor. Toata inovatia in constructii a fost data de catre romani: apeducte, drumuri etc..

    Intr-un fel pui bine problema, din alt unghi insa pare cam pueril. Eu pot spune ca poporul francez si-a pus cel mai bine amprenta in domeniul culturii, insa pot veni altii sa ma contrazica si sa spuna ca nu.

    Iti dau un exemplu asemanator cu cel dat de tine. Fac o referire la Tarile Romane. Cum de Transilvania nu a avut acelasi statut cu Tara Romaneasca si Moldova? Transilvania a fost soseata Ungariei in trecut. Nimeni nu poate contrazice asta. Nu vreau s-o fac eu pe moldoveanul, ca-s din Focsani etc.. Transilvania de ce s-a lasat dominata de unguri? Moldovenii, muntenii s-au luptat cu turcii si n-au ajuns niciodata parte integranta a teritoriului otoman. Moldova, pana la unirea din 1859 a fost cel mai dezvoltat stat din cele trei. Din orice punct de vedere. Acum e vraiste, recunosc. Acum se pune accent foarte mult pe Transilvania …

    Lucrurile iau intotdeauna o intorsatura ciudata de-a lungul vremii. Asa e si in exemplul dat de tine.

  4. Da, eu sunt ala. Si imi mentin parerea vis-a-vis de acel articol. Ai gafat.

    PS: Sunt liber sa comentez unde vreau. Tu esti liber sa dai „approve” sau „delete”. E decizia fiecaruia.

  5. Frumos scris și foarte didactic, George !

    Să faci însă și precizările necesare pentru corectitudine istorică, sine ira et studio !

    Autorii vechi, Pausanias și Tucidide, scriu foarte grav despre strămoșii atenienilor, care au învățat totul de la predecesorii pelasgi, cu care au fost, s-au purtat și de care au fost demascați drept pirați, extrem de barbari.

    Tot ce e valabil și exemplar la atenieni, de la sărbători la jocuri, și educație, până la êthos, nu este atenian.

    Harald Haarmann are o carte recentă despre asta, și acolo arată în mod remarcabil cât de părtinitoare este istoria scrisă în cheia grecizată „atenian”.

    Pelasgii sunt strămoșii direcți ai românilor, iar grecii sunt doar invadatori cimmerieni de la nord de „Pontus Niger”. Pelasgii erau stăpânii, și atenienii barbarii.

    De aceea triburile invadatoare de proto-ionieni, proto-hitiți, ahei și dorieni n-au putut, ca mai târziu nici Alexandru și Lisimah, să pună piciorul la nord, și nici chiar la sud de Istros.

    Moses Finlay a demonstrat de altfel că grecii oriunde vor fi ajuns n-au fundat niciodată nimic la mai mult de cinci mile adâncime. Pirați temători, niciodată prea departe de corăbii…

    Pelasgii în schimb, din interior și dintru încept, erau pașnici, bogați și nemuritori, singurii cu adevărat civilizați încă de la origini pentru că prima civilizație europeană, a lor, a fost și a rămas una și nerăzboinică, și fără sclavi ! Ei sunt creatorii de megaliți, dar, cum spunea Anton Dumitriu, și de megaliți ai gândirii !

    Êtosul pelasgic este evident la inegalații pre-socratici dar și la Socrate, ca de exemplu în Republica sau Charmides, așa cum le-a redactat Platon.

    Românii merg în toate domeniile originare, mult dincolo de greci, și desigur nu vor, nu au fost, și nu sunt proști 🙂 Cei ce zic asta se uită prea mult la televizor. Iar acolo cineva are interesul să arate ce ar vrea acela, nu ce este.

    Legile lor cântate erau inegalabile în antichitate pentru că erau frumoase. Un hoț prins și dovedit că a furat din foame nu era, de exemplu, de loc pedepsit.

    Vocabularul filosofic, religios și social atenian este 100% pelasgic ! E o ironie a istoriei că fanarioții, descoperind ce cacialma au făcut turcii dându-le lor bogății materiale din frumoasa noastră țară exclamau în dimotikie „ti kalos!”

    Ce frumos ! E lesne de văzut ce contribuție etimologică a putut avea neogreaca, drept răsplată pentru tot ceea ce a dat greaca veche lumii drept rădăcini „ateniene”.

    Un pic de Quellenforschung și va fi perfect !

    Înainte, voinicii mei !

  6. Cu intraziere, dar de abia acum ti-am descoperit blogul. Asa e, in Sparta nu sunt ruine. Dar fara spartani, ar mai fi apucat atenienii sa mai lase ruine?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *